Închiderea unei societăți comerciale cu TVA anulat: pași esențiali, obligații fiscale și înregistrări contabile corecte

Închiderea unei societăți comerciale reprezintă un proces complex, care implică lichidarea activelor și pasivelor, regularizarea tuturor obligațiilor fiscale și contabile, precum și clarificarea soldurilor vechi existente în balanță. În cazul unei firme cu cod de TVA anulat, procedura este și mai atent reglementată, fiind necesară reactivarea acestui cod înainte de dizolvare și radiere, pentru ca situațiile financiare să reflecte fidel realitatea.

Obligațiile premergătoare dizolvării și radierii

Înainte de a depune cererea pentru închiderea unei societăți comerciale la ONRC, trebuie parcurse câteva etape esențiale. Este necesară reglarea obligațiilor declarative și de plată cu ANAF, inclusiv depunerea tuturor declarațiilor fiscale restante. Pentru societățile cu TVA anulat, se impune reactivarea codului de TVA, astfel încât să se poată face corect ajustările și regularizările de taxă. Acest pas presupune plata eventualelor datorii, depunerea declarațiilor lipsă și îndeplinirea condițiilor legale. De asemenea, se solicită certificatul de atestare fiscală, document care confirmă inexistența datoriilor la bugetul de stat.

Aceste măsuri sunt indispensabile pentru a evita blocaje în etapa de lichidare și pentru a demonstra că firma nu are obligații fiscale neîndeplinite.

Lichidarea activelor și pasivelor

Conform art. 28 alin. (1¹) din Legea contabilității nr. 82/1991, societățile trebuie să prezinte situații financiare care reflectă fidel realitatea. Lichidarea presupune transformarea tuturor elementelor patrimoniale în numerar (vânzarea bunurilor, încasarea creanțelor) și stingerea tuturor datoriilor față de terți (furnizori, creditori, asociați).

În cazul soldurilor vechi, rămase în balanță încă din anii anteriori, trebuie efectuate înregistrări contabile corecte și achitate taxele aferente.

Tratamentul contabil al soldurilor vechi

Situațiile frecvente includ solduri rămase pe conturi precum 401 (furnizori), 411 (clienți), 472 (venituri înregistrate în avans), 471 (cheltuieli înregistrate în avans), 455 (asociați cont curent) și 117 (rezultatul reportat). Fiecare dintre acestea trebuie analizat și tratat distinct.

Pentru soldurile furnizori (cont 401), dacă acestea sunt prescrise și nu există obligații reale de plată, se înregistrează 401 = 7588 (venituri din datorii prescrise). Dacă există documente care justifică plata efectivă, se înregistrează 401 = 5311/5121 (plată în numerar sau prin bancă).

Pentru soldurile clienți (cont 411), scoaterea din evidență după prescriere se face prin 6588 = 411 (cheltuială cu creanțe prescrise). Dacă sumele pot fi reconstituite și încasate, se înregistrează 5311/5121 = 411.

În cazul veniturilor și cheltuielilor înregistrate în avans (conturile 472 și 471), se analizează componenta soldurilor și se recunoaște venit/cheltuială cu ocazia scoaterii din evidență, de exemplu 472 = 7588 sau 6588 = 471.

Reglementări contabile aplicabile

Potrivit pct. 328 din OMFP nr. 1802/2014, pentru scăderea din evidență a creanțelor și datoriilor prescrise, societatea trebuie să demonstreze că a întreprins toate demersurile legale pentru decontarea acestora.

De asemenea, pct. 435 alin. (1) lit. e) precizează că:

„Veniturile din exploatare cuprind alte venituri din exploatarea curentă, inclusiv veniturile din creanțe recuperate, penalități contractuale, datorii prescrise, scutite sau anulate potrivit legii, precum și alte venituri din exploatare.”

Astfel, sumele rezultate din anularea datoriilor se înregistrează ca venituri din exploatare prin 401 = 7588. În cazul scoaterii din evidență a creanțelor, se utilizează 654 = 411 (cheltuială nedeductibilă fiscal).