Potrivit art. 286, alin 4 din Codul fiscal, nu se cuprind în baza de impozitare :
• rabaturile, remizele, risturnele, sconturile și alte reduceri de preț, acordate de furnizori direct clienților la data exigibilității taxei;
• sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă/definitivă și irevocabilă, penalizările și orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parțială a obligațiilor contractuale, dacă sunt percepute peste prețurile și/sau tarifele negociate;
• dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăți cu întârziere;
• valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă și clienți, prin schimb, fără facturare.
Baza de impozitare: Definiție, Reglementări și Aspecte Legale
Baza de impozitare este un concept fundamental în domeniul fiscal, reprezentând suma, valoarea sau volumul asupra căruia se aplică cotele de impozit. Este esențial ca acest concept să fie înțeles corect pentru a respecta legislația fiscală și pentru a evita eventuale sancțiuni sau controverse cu autoritățile fiscale.
Definiția bazei de impozitare
Potrivit art. 6 din Codul Fiscal (Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare), reprezintă valoarea asupra căreia se calculează impozitul, taxa sau contribuția datorată bugetului de stat. Aceasta poate include venituri, profituri, salarii, valoarea adăugată, tranzacții imobiliare sau alte elemente supuse impozitării.
Principalele tipuri de baze de impozitare în România
- Baza de impozitare pentru impozitul pe venit Conform art. 61 din Codul Fiscal, o reprezintă venitul brut realizat de o persoană fizică, din care se deduc cheltuielile deductibile prevăzute de lege.
Exemple de venituri incluse în baza de impozitare:
- Venituri salariale;
- Venituri din activități independente;
- Venituri din cedarea folosinței bunurilor.
- Baza de impozitare pentru impozitul pe profit Potrivit art. 19 din Codul Fiscal, baza de impozitare pentru impozitul pe profit este profitul impozabil, determinat ca diferență între veniturile și cheltuielile deductibile, la care se adaugă alte elemente similare veniturilor și se scad alte elemente similare cheltuielilor, conform legislației fiscale.
- Baza de impozitare pentru TVA (Taxa pe Valoarea Adăugată) Conform art. 286 din Codul Fiscal, baza de impozitare pentru TVA o constituie suma reprezentând contrapartida obținută sau care urmează să fie obținută de către furnizor sau prestator de la beneficiar, inclusiv subvențiile direct legate de prețul acestor operațiuni, excluzând TVA.
- Baza de impozitare pentru impozitele locale Conform art. 457 și următoarele din Codul Fiscal, pentru impozitele și taxele pe clădiri, terenuri și mijloace de transport, baza de impozitare este stabilită în funcție de valoarea de înregistrare a bunului sau de grilele de evaluare stabilite de autoritățile locale.
Ajustări ale bazei de impozitare
Există situații în care aceasta poate fi ajustată, conform Codului Fiscal:
- Pentru TVA Conform art. 287 din Codul Fiscal, ajustarea bazei de impozitare pentru TVA se face în cazul:
- Anulării unei tranzacții;
- Returnării bunurilor;
- Reducerii prețului după livrare/prestare;
- Insolvenței beneficiarului.
- Pentru impozitul pe profit Ajustările bazei de impozitare sunt posibile în cazul rectificării erorilor contabile sau ajustării pierderilor fiscale reportate, conform art. 31 din Codul Fiscal.
Aspecte legale și obligații ale contribuabililor
- Declararea corectă a bazei de impozitare Potrivit art. 83 din Codul de Procedură Fiscală, contribuabilii au obligația de a declara corect baza de impozitare, respectând termenele legale. Orice neregulă sau omisiune poate atrage sancțiuni fiscale, inclusiv amenzi sau penalități.
- Controlul fiscal Conform art. 94 din Codul de Procedură Fiscală, organele fiscale au dreptul de a verifica corectitudinea determinării bazei de impozitare. Neregulile constatate pot duce la recalcularea impozitelor datorate.
Importanța bazei de impozitare
Reprezintă fundamentul pentru stabilirea obligațiilor fiscale. O determinare corectă asigură:
- Respectarea legislației fiscale;
- Evitarea penalităților;
- Stabilirea clară a bugetelor și fluxurilor financiare pentru contribuabili.
Este un concept cheie în fiscalitatea românească, având un rol central în calcularea și plata impozitelor. Respectarea reglementărilor legale, declararea corectă și ajustările corespunzătoare sunt esențiale pentru evitarea problemelor fiscale. Recomandăm consultarea unui specialist fiscal sau a unui contabil pentru o gestionare adecvată a acestor aspecte.
Se reduce în situații precum:
• desființarea totală/ parțială a contractului pentru livrarea de bunuri/ prestarea de servicii, înainte de efectuarea acestora, dar pentru care au
fost emise facturi în avans;
• refuzurile totale sau parțiale privind cantitatea, calitatea ori prețurile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate;
• rabaturile, remizele, risturnele și celelalte reduceri de preț sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
• returul ambalajelor care circulă prin facturare etc.