Contractul de prestări servicii este un acord între două părti prin care una dintre ele se obligă să execute o lucrare, în schimbul unui beneficiu economic.
Principalele caracteristici ale contractului de servicii sunt următoarele:
Are două părți, cel care furnizează serviciul (furnizorul) și cel îl primește (clientul). Furnizorul de servicii îndeplinește sarcina atribuită în timp ce își păstrează independența, determinând singur modul în care își va desfășura activitatea. Contractul este de obicei pe termen lung, iar plățile sunt periodice. De exemplu, plăți lunare sau trimestriale. Este un tip de contract oneros deoarece presupune o contrapartidă, asumarea de îndatoriri și obligații pentru ambele părți.
Elementele contractului de servicii sunt următoarele:
- Identificarea părților contractului, a furnizorului și a clientului.
- Descrierea serviciului contractat și a obiectivelor acestuia.
- Durata contractului sau, în cazul în care este nedeterminată, trebuie precizate cauzele rezilierii contractului.
- Valoarea compensației către furnizor, cu detalierea frecvenței plăților.
- Consecințele juridice trebuie stabilite în cazul în care una dintre părți nu respectă contractul sau oricare dintre clauzele acestuia.
- De asemenea, trebuie menționat că, asemenea oricărui contract, este necesar acordul ambelor părți, care este exprimat cu semnăturile corespunzătoare în acordul scris.
Diferența dintre contractul de servicii și contractul de muncă
Principala diferență dintre contractul de prestări servicii și contractul de muncă este că în primul, prestatorul va stabili, pe baza criteriilor sale, modul în care va desfășura activitatea comandată. De exemplu, în ceea ce privește programul de lucru. Pe de altă parte, într-un contract de muncă, societatea sau angajatorul impune liniile directoare pentru îndeplinirea sarcinii încredințate.
Contractul va respecta dispoziţiile legale prevăzute de art. 1166-1283 Cod civil și art. 1469-1565 Cod civil pentru executarea obligaţiilor.