• Atunci când o persoana juridică română obţine venituri dintr-un stat străin prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu reţinere la sursă şi veniturile sunt impozitate atât în România, cât şi în statul străin, atunci impozitul plătit către statul străin, fie direct, fie indirect prin reţinerea şi virarea de o altă persoană, se deduce din impozitul pe profit din Romania

• Deducerea pentru impozitele plătite către un stat străin într-un an fiscal nu poate depăşi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit de 16% aplicata la profitul impozabil obţinut în statul străin, determinat în conformitate cu regulile prevăzute în prezentul titlu sau la venitul obţinut din statul străin.

Impozitul plătit unui stat străin este dedus numai în următoarele situații, sub formă de credit fiscal:

– documentaţia corespunzătoare, din care să rezulte faptul că impozitul a fost plătit statului străin, respectiv dacă se aplică prevederile convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și statul străin;
– documentul ce atestă plata impozitului confirmat de autoritatea competentă a statului străin cu care România are încheiată CEDI (HG 791/2010).

• Când o persoană juridică rezidentă în România obține venituri/profituri care în conformitate cu prevederile CEDI încheiate de România cu statul străin sunt supuse impozitării în statul străin, pentru evitarea dublei impuneri se va aplica metoda prevăzută în convenție, respectiv metoda creditului sau metoda scutirii, după caz.

O PJ straina rezidentă într-un SM al UE / stat din Spaţiul Economic European îşi desfăşoară activitatea în România printr-un sediu permanent

+ acel sediu permanent obţine venituri dintr-un alt SM al UE sau dintr-un alt stat din Spaţiul Economic European,

+ cele venituri sunt impozitate atât în România, cât şi în statul unde au fost obţinute veniturile,

=> impozitul plătit în statul sursa direct sau indirect prin reţinerea şi virarea de o altă persoană se deduce din impozitul pe profit (Titlul II CF) – credit fiscal