Hărțuirea morală la locul de muncă este o problemă tot mai des întâlnită, care afectează atât angajații, cât și mediul de lucru al organizațiilor. Aceasta poate avea consecințe grave asupra sănătății mentale și fizice ale victimelor, precum și asupra productivității generale. În acest articol, vom analiza ce înseamnă hărțuirea morală, ce prevede legislația din România și cum poate fi prevenită și combătută.

1. Ce este hărțuirea morală la locul de muncă?

Conform Codului Muncii (Legea nr. 53/2003) și altor reglementări conexe, hărțuirea morală este definită ca:

  • Orice comportament ostil sau nedorit al unei persoane sau grup de persoane, manifestat prin acțiuni, cuvinte, gesturi sau atitudini, care:
    • Afectează demnitatea sau integritatea fizică ori psihologică a angajatului.
    • Creează un mediu de lucru intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator.
2. Baza legală în România

Hărțuirea morală este reglementată de mai multe acte normative, printre care:

Codul Muncii (Legea nr. 53/2003)

  • Art. 5 alin. (2): „Este interzisă orice formă de discriminare directă sau indirectă față de un salariat bazată pe criterii de rasă, sex, religie, orientare sexuală, vârstă, dizabilitate, apartenență politică, origine socială, precum și orice alt criteriu care nu este justificat de natura muncii.”
  • Art. 39 alin. (1) lit. d): Angajatul are dreptul la „demnitate în muncă.”

Legea nr. 167/2020 privind prevenirea și combaterea hărțuirii morale la locul de muncă

Această lege definește și sancționează în mod specific hărțuirea morală:

  • Art. 2 alin. (5): „Se interzice hărțuirea morală la locul de muncă.”
  • Art. 6: Angajatorul este obligat să ia toate măsurile necesare pentru prevenirea și combaterea hărțuirii morale.

Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați

  • Art. 4 lit. c): Hărțuirea morală și sexuală sunt considerate forme de discriminare și sunt interzise.
3. Cum recunoști hărțuirea morală?

Hărțuirea morală poate lua diverse forme, printre care:

  • Comentarii jignitoare, intimidante sau discriminatorii.
  • Excluderea intenționată a unei persoane din activități sau decizii importante.
  • Atribuirea repetată a unor sarcini imposibile sau umilitoare.
  • Critici excesive, nejustificate sau atacuri personale.
  • Răspândirea de zvonuri sau informații false despre o persoană.

Exemplu concret:

Un angajat este criticat constant în fața colegilor, i se atribuie sarcini care nu sunt incluse în fișa postului său și este ridiculizat în mod frecvent. Acest comportament îi afectează sănătatea mentală și capacitatea de a lucra eficient.

4. Obligațiile angajatorului

Angajatorii au obligația legală să prevină și să combată hărțuirea morală, prin:

  1. Implementarea unor politici anti-hărțuire:
    • Crearea unui regulament intern care să includă prevederi explicite privind interzicerea hărțuirii morale.
    • Organizarea de sesiuni de instruire pentru angajați și manageri privind recunoașterea și prevenirea hărțuirii.
  2. Măsuri corective și disciplinare:
    • Investigații interne transparente în cazul unei plângeri de hărțuire.
    • Aplicarea de sancțiuni disciplinare în conformitate cu legislația muncii.
  3. Protecția victimelor:
    • Asigurarea unui mediu de lucru sigur pentru victime.
    • Evitarea represaliilor împotriva celor care semnalează hărțuirea.
5. Drepturile și acțiunile angajatului

Dacă ești victimă a hărțuirii morale, iată pașii pe care îi poți urma:

a) Reclamație internă:

  • Adresează o plângere scrisă angajatorului, detaliind incidentele.
  • Solicită declanșarea unei investigații interne.

b) Sesizarea instituțiilor competente:

  • Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM): Poți depune o sesizare pentru a reclama hărțuirea.
  • Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD): În cazurile de discriminare, inclusiv hărțuire morală, CNCD poate aplica sancțiuni.

c) Acțiune în instanță:

  • Conform Legii nr. 167/2020, poți cere în instanță:
    • Repararea prejudiciilor morale și materiale suferite.
    • Daune compensatorii sau punitive.
6. Sancțiuni aplicabile

Conform Legii nr. 167/2020, sancțiunile pentru hărțuirea morală includ:

  • Amenzi contravenționale între 10.000 și 15.000 lei pentru angajatori.
  • Sancțiuni disciplinare pentru angajații care comit hărțuirea.
  • Obligația angajatorului de a repara prejudiciile cauzate victimelor.
7. Concluzie

Hărțuirea morală la locul de muncă este o problemă gravă care afectează atât angajații, cât și eficiența organizației. Respectarea legislației și crearea unui mediu de lucru sigur și respectuos sunt esențiale pentru prevenirea și combaterea acestui fenomen.

Dacă ești victimă a hărțuirii morale, cunoaște-ți drepturile și acționează! Hărțuirea nu trebuie tolerată sub nicio formă.