Potrivit  OMFP 1.802/2014 politicile contabile reprezintă principiile, bazele, convențiile, regulile şi practicile specifice aplicate de o entitate la întocmirea şi prezentarea situațiilor financiare anuale.

Exemple de politici contabile sunt următoarele:
  • alegerea metodei de amortizare a imobilizărilor;
  • reevaluarea imobilizărilor corporale sau păstrarea costului istoric al acestora;
  • înregistrarea, pe perioada în care imobilizările corporale sunt trecute în conservare, a unei cheltuieli cu amortizarea sau a
    unei cheltuieli corespunzătoare ajustării pentru deprecierea constatată;
  • alegerea metodei de evaluare a stocurilor;
  • contabilitatea stocurilor prin inventarul permanent sau intermitent etc.

Administratorii entității trebuie să aprobe politici contabile pentru operațiunile derulate, inclusiv proceduri proprii pentru situațiile prevăzute de legislație. În cazul entităților care nu au administratori, politicile contabile se aprobă de persoanele care au obligația gestionării entității respective.
Aceste politici trebuie elaborate având în vedere specificul activității, de către specialişti în domeniul economic şi tehnic, cunoscători ai activității desfăşurate şi ai strategiei adoptate de entitate. La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate prevederile cuprinse în prezentele
reglementări.

Modificările de politici contabile pot fi determinate de:

a) inițiativa entității, caz în care modificarea trebuie justificată în notele explicative la situațiile financiare anuale;
b) o decizie a unei autorități competente şi care se impune entității (modificare de reglementare), caz în care modificarea nu trebuie justificată în notele explicative, ci doar menționată în acestea.

Modificarea de politică contabilă la inițiativa entității poate fi determinată de:

‐ o modificare excepțională intervenită în situația entității sau în contextul economico‐financiar în care aceasta îşi desfăşoară activitatea;
‐ obținerea unor informații credibile şi mai relevante.

Exemple de situații care justifică modificarea de politici contabile pot fi:

‐ admiterea la tranzacționare pe o piață reglementată a valorilor mobiliare pe termen scurt ale entității sau retragerea lor de la tranzacționare;
‐ schimbarea acționariatului, datorată intrării într‐un grup, dacă noile metode asigură furnizarea unor informații mai fidele;
‐ fuziuni şi divizări efectuate la valori contabile, caz în care se impune armonizarea politicilor contabile ale societății absorbite cu cele ale societății absorbante etc.

Schimbarea conducătorilor entității nu justifică modificarea politicilor contabile.

Nu se consideră modificări ale politicilor contabile:

a) aplicarea unei politici contabile pentru tranzacții, alte evenimente sau condiții care diferă, ca fond, de cele care au avut loc anterior; şi
b) aplicarea unei noi politici contabile pentru tranzacții, alte evenimente sau condiții care nu au avut loc anterior sau care au fost nesemnificative.

Aplicarea inițială a politicii de reevaluare a imobilizărilor corporale trebuie tratată ca o reevaluare, potrivit subsecțiunii 3.4.1 „Reevaluarea imobilizărilor corporale”.
Efectele modificării politicilor contabile aferente exercițiilor financiare precedente se înregistrează pe seama rezultatului reportat (contul 1173 „Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile”), dacă efectele modificării pot fi cuantificate.

Efectele modificării politicilor contabile aferente exercițiului financiar curent se contabilizează pe seama conturilor de cheltuieli şi venituri ale perioadei.
Dacă efectul modificării politicii contabile este imposibil de stabilit pentru perioadele trecute, modificarea politicilor contabile se efectuează pentru perioadele viitoare, începând cu exercițiul financiar curent şi exercițiile financiare următoare celui în care s‐a luat decizia modificării politicii contabile.
În cazul modificării politicilor contabile pentru o perioadă anterioară, entitățile trebuie să ia în considerare efectele fiscale ale acestora.
Modificarea politicilor contabile este permisă doar dacă este cerută de lege sau are ca rezultat informații mai relevante sau mai credibile referitoare la operațiunile entității.
În cazul modificării unei politici contabile, entitatea trebuie să menționeze în notele explicative natura modificării politicii contabile, precum şi motivele pentru care aplicarea noii politici contabile oferă informații credibile şi mai relevante, pentru ca utilizatorii să poată aprecia dacă noua
politică contabilă a fost aleasă în mod adecvat, efectul modificării asupra rezultatelor raportate ale perioadei şi tendința reală a rezultatelor activității entității.