Rentingul este un contract de origine americană, care a fost preluat și în relațiile comerciale europene. Acest tip de leasing (denumit și operațiune de hire) este de fapt o simplă închiriere, neprezentând caracteristici specifice leasingului, cum ar fi dreptul de opțiune al utilizatorului sau problema calculării și evidențierii amortizării bunurilor care constituie obiectul contractului.
Termenul de leasing este susceptibil de mai multe interpretări. Chiar şi în ţările anglo-saxone, unde şi-a făcut apariţia, termenul de leasing desemnează mai multe tranzacţii, însă doar finance lease (sau finance leasing) corespunde sensului pus în discuţie. Astfel, finance lease (în care iau parte trei părţi : supplier, lessor şi lessee) se deosebeşte de operating lease, prin acest ultim termen definindu-se în legislaţiile statelor europene o simplă locaţiune, cunoscută şi sub numele de renting.
În SUA, contractul numit lease desemna o locaţiune a unor bunuri imobile, ulterior extinzându-se şi asupra unor bunuri imobile, pentru ca în prezent, acest termen să definească orice modalitate de închiriere.
Termenul leasing a fost preluat treptat şi de alte ţări, însă mai există legislaţii care folosesc alte denumiri, cum ar fi: locaţiune-finanţare, locaţiune de capital sau credit-locaţiune.
Astfel, termenul francez credit-bail se traduce credit-locaţiune, care desemnează o închiriere a unui bun pe termen lung, o închiriere privită ca o operaţiune de creditare. De altfel literatura franceză a atras atenţia că termenul lease este “înşelător”, deoarece ca şi cuvântul rent, el desemnează o închiriere, ori contractul de leasing şi contractul de renting nu sunt similare şi mai mult, nici unul din aceste două contracte nu constituie cu adevărat o operaţiune de credit-locaţiune
Unii autori consideră că rentingul reprezintă o formă de trecere de la închirierea obișnuită la leasing, pornind de la durata lui foarte scurtă și simplitatea raporturilor juridice ce iau naștere.
Principala obligație a proprietarului-locator este de a pune la dispoziția utilizatorului utilajele, mașinile ori mijloacele de transport, conform necesităților solicitantului, și de a asigura service-ul acestora.
Societatea de renting dispune de utilaje standardizate sau de mijloace de transport, încheind contracte de locație tradiționale ținând cont de cererea ridicată de pe piață. În practica comercială, operațiunile de renting au apărut ca o necesitate a închirierilor pe perioade reduse de timp.
Rentingul își dovedește utilitatea mai ales în cazul mijloacelor de transport.
Sursa: www.ceccarbusinessmagazine.ro
